Coltul Specialistului: Iarna ramane principalul inamic al rugbystilor romani

Romania vs. SUA.

Multa tristete am vazut pe chipul rugbystilor romani la finalul meciului-test pierdut (3-34) cu SUA, sambata, la Bucuresti. Adica pe chipul acelorasi jucatori care, in iunie, radiau de bucurie dupa ce castigasera pentru prima data IRB Nations Cup.

Dincolo de tristete, disputele cu Japonia si SUA au dezvaluit ca problemele mai vechi ale rugby-ului nostru nu puteau fi rezolvate intr-un timp atat de scurt.

In primul rand, se resimte din nou faptul ca in tara noastra, in principal din cauza climei, calendarul competitional nu favorizeaza o dezvoltare normala a sportului cu balonul oval.

In Franta si Anglia, de pilda, se joaca foarte bine si in intervalul decembrie – martie. Ceea ce, din cauza gerului, la noi nu s-a intamplat niciodata.

In secolul trecut, acest handicap era depasit printr-o pregatire centralizata a jucatorilor – se faceau cantonamente si de doua luni. In plus, la acea vreme rugbystii din Vest, fiind amatori, se antrenau seara, dupa program – ai nostri, in schimb, isi dedicau intreaga zi lucrului pe terenul cu ”H”-uri.

Cu toate ca nu s-a schimbat mare lucru, dupa 1995, cand s-a adoptat profesionismul, Romania a reusit sa se mentina la un nivel acceptabil gratie jucatorilor ce evoluau indeosebi in campionatul francez. Ei aduceau acel plus de experienta, de imaginatie atat de necesar.

Decizia luata de Federatia Romana de Rugby dupa Cupa Mondiala din 2007, de a limita numarul jucatorilor care pleaca in Vest, a fost o arma cu doua taisuri. In aparenta, valoarea campionatului intern a crescut. Pe de alta parte, insa, jucatorii valorosi n-au atins nivelul pe care l-ar fi putut avea evoluand la cluburi din Hexagon – n-as vrea sa fiu gresit inteles, insa in ligile franceze ajungi, saptamana de saptamana, in situatia de a rezolva situatii complicate, situatii asemanatoare cu cele din meciurile internationale.

Greu de gasit acum o rezolvare a problemei calendarului competitional. O solutie ar fi sa ridicam stadioane acoperite, singurele care ar putea permite echipelor noastre de rugby sa joace iarna. Insa la cum s-au miscat lucrurile in tara noastra, in ultimii 20 de ani, ma indoiesc ca asa ceva s-ar putea realiza in scurt timp.

Singura solutie ce pare viabila astăzi, una care a fost de altfel imbratisata de actuala conducere a FRR, este de a permite din nou jucatorilor de rugby de la noi sa plece la cluburile din Vest. Au facut-o recent Petre Tamba si Andrei Ursache, care au ajuns la Cardiff Blues, respectiv la Carcassonne. Stiu ca unii nu vor fi de acord cu asa ceva. Lor le (re)amintesc insa ca Georgia si Rusia s-au ridicat in rugby, in ultimii zece ani, din acelasi motiv – nici aceste natiuni nu au campionate foarte puternice, insa numarul rugbystilor pe care i-au promovat in Hexagon a tot crescut, unii ajungand si dincolo de canalul Manecii.

Portugalia si Spania, in schimb, nu se confrunta cu problema iernii, clima din aceste tari fiind mult mai blanda in decembrie, ianuarie si februarie.

E posibil ca unii dintre dvs sa se intrebe de ce am ridicat problema climei. Sau sa spuna ca incerc sa distrag atentia de la alte probleme cu care se confrunta echipa nationala de rugby – ma voi opri si asupra lor, in curand. Sa ne amintim, insa, cum arata calendarul international. Meciurile din Turneul celor 6 Natiuni si din Cupa Europeana a Natiunilor sunt programate in lunile februarie, martie si aprilie. Adica exact atunci cand rugbystii nostri se afla la inceput de an competitional.

Cei din tara nu prea au meciuri in picioare – cele doua-trei partide din Challenge Cup nu sunt suficiente pentru ca ei sa atinga varful de forma. Cei care evolueaza in Franta sau in Insulele Britanice, in schimb, se afla la jumatatea anului competitional. Ei joaca si de Sarbatori. Si o fac saptamana de saptamana, fara pauze lungi.

Asadar, Romania va debuta in editia 2013/2014 a CEN cu un grup de rugbysti divizat in doua. Unii, cei de la cluburile din tara, vor incerca sa-si reintre in ritm, ceilalti, activand in Vest, vor resimti chiar oboseala disputelor precedente. Va fi, asadar, destul de dificil pentru staff-ul tehnic al nationalei sa lucreze cu acest lot, sa-l omogenizeze. Sa rezolve o problema pe care francezii, englezii, galezii, scotienii, irlandezii si italienii nu o au. Si pe care georgienii au depasit-o exact prin politica lor de a-si sprijini jucatorii sa plece in Vest.

Marian Burlacu (Libertatea)

1 comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *