Dupa ce a fost cooptat in doua proiecte de dezvoltare la nivel national‚ antrenorul Rus Sorin a primit propunerea de a se alatura activitatii de dezvoltare a Federatiei Romane de Rugby. Mai precis‚ antrenorul a fost numit Director de Dezvoltare pentru Transilvania Sud‚ urmand sa se ocupe de activitatea administrativa a acestei zone.
Denisa Marginean: Cat de mult inseamna pentru dumneavoastra aceasta functie? V-ati asteptat la o asemenea propunere?
Rus Sorin: De-a lungul timpului, mai precis dupa 1989, Transilvania a avut mai multi directori de dezvoltare, fiecare incercand sa aduca un plus in activitatea sa. Am studiat atent ceea ce a realizat fiecare dintre predecesorii mei si am constatat ca s-a realizat cate putin in fiecare mandat, imbunatatindu-se considerabil activitatea de dezvoltare in regiune. Totusi, ceva facea ca nivelul de dezvoltare sa nu atinga parametrii asteptati. In luna ianuarie mi s-a propus sa ma alatur activitatii de dezvoltare a FRR, dupa ce in prealabil fusesem cooptat in doua proiecte de dezvoltare la nivel national. Mi-a placut foarte mult ceea ce am reusit in aceste proiecte si a fost un fel de provocare alaturarea mea sectorului de dezvoltare. Vreau sa precizez ca aici am gasit o echipa de adevarati profesionisti, care este foarte bine coordonata de noul director de dezvoltare‚ Ciprian Popa. Pentru a fi mai eficienti in activitatea noastra, Transilvania a fost impartita in doua regiuni: Transilvania Nord si Transilvania Sud. Activitatea competitionala functioneaza in continuare ca un tot unitar, separarea producandu-se doar la nivel administrativ. Eu am preluat activitatea administrativa a Transilvaniei Sud‚ iar colegul meu‚ Gheorghe Sabau‚ a ramas cu administrarea Transilvaniei Nord. In administrarea mea intra opt judete: Timis, Hunedoara, Sibiu, Alba, Covasna, Harghita, Mures, Caras-Severin. Impreuna incercam sa aducem un plus in dezvoltarea activitatii rugbystice din Transilvania. Ma simt onorat sa fac parte din aceasta echipa de dezvoltare a FRR si‚ totodata‚ ma simt implinit si fericit ca activitatea clubului meu de suflet‚ Ariesul, se desfasoara la parametrii maximi si merge mai departe datorita unor oameni deosebiti care‚ atunci cand nu pot fi langa ei‚ se comporta ca niste adevarati profesionisti si stiu ce au de facut. Vreau sa le multumesc astfel pentru implicarea lor deosebita si pentru tot ce reusim sa realizam impreuna pentru comuna Mihai-Viteazu.
D.M: Ce presupune o astfel de functie?
R.S: Aceasta functie presupune in primul rand adoptarea unor masuri care sa duca la dezvoltarea mai accelerata a activitatilor de rugby din judetele mentionate mai sus si formarea unor noi structuri in judetele fara activitate rugbystica pana acum. Este vorba de judete precum Harghita, Covasna, Mures, Caras-Severin, dar si de judete precum Sibiu si Alba in care activitatea s-a desfasurat la limita de avarie.
D.M: Care sunt marile provocari?
R.S: Provocarile unei astfel de functii denota in primul rand din oportunitatile pe care le creeaza. Eu personal vin dintr-un cadru administrativ de club, unde m-am confruntat cu fel de fel de probleme legate de metode existentiale si de supravietuire. Acum am posibilitatea sa extind aceste metode la nivel regional, punand in practica proiecte ale FRR, in parteneriat cu diversi parteneri precum MTS, MEC, COSR. Sunt proiecte care in timp vor duce la uniformizarea activitatii rugbystice la nivel national.
D.M: Ce va propuneti sa schimbati sau sa aduceti nou?
R.S: Nu imi doresc in mod deosebit sa aduc ceva nou. Cred cu convingere ca toti predecesorii mei si-au dorit lucruri pozitive. De asemenea cred ca proiectele lor supervizate de catre FRR au fost in regula. Noutatea pe care o voi impune eu consta in respectarea unor angajamente asumate, cu termene fixe de implementare si cu asumarea raspunderii pentru angajamentele luate. Voi fi mereu alaturi de cei carora le place munca si o fac cu pasiune si ii voi sanctiona pe cei carora le place sa se complaca intr-o activitate monomorfa. Sunt convins ca exista suficienti oameni care lucreaza cu multa pasiune. Ceea ce voi face eu este sa diferentiez aceste doua categorii si sa ii pun in evidenta pe cei harnici. Ceilalti, fie vor claca si vor disparea din sistem, fie se vor urni din loc si se vor alatura primei categorii. Aceasta ar fi singura schimbare, cea de atitudine.
D.M: Care sunt punctele slabe ale rugby-ului din zona noastra?
R.S: Punctele slabe ale rugby-ului din Transilvania sunt legate de modul de organizare a activitatii. Vorbesc aici de lipsa infrastructurii. Competitiile de copii sunt prost structurate si astfel nu avem asteptari la nivelul junioratului. Competitiile sunt pur formale si lipsite de un cadru legal de desfasurare. Neexistand acest cadru legal, nu exista nici interes din partea cluburilor de a participa la aceste competitii. Iar daca la nivel de juniori nu ai de unde sa promovezi, te trezesti ca incepi junioratul cu copii de 15-16 ani. Pana ii formezi termina junioratul. Ceea ce am propus cluburilor‚ inca de la prima intalnire din acest an‚ a fost infiintarea unui campionat regional de minirugby cu sportivi pe o singura categorie de varsta astfel incat sa urcam impreuna cu toti in acelasi timp. Dezvoltare nu inseamna o activitate pe un an ci o organizare in timp astfel incat efectele sa apara pe termen mediu. Este o noutate in Transilvania si sunt convins ca o vom putea realiza. Deja au aderat sapte cluburi si inca asteptam. Nimeni nu poate repara turnul daca fundatia e subreda. Inchipuiti-va cum va arata un campionat de juniori U16 in Transilvania cu copii proveniti din aceasta competitie de minirugby peste cinci ani. Un alt punct slab il constituie slaba colaborare intre profesorii de sport din scoli si antrenorii de club. FRR a venit in sprijinul acestei probleme cu doua proiecte menite sa puna in evidenta activitatea rugby-ului scolar astfel incat antrenorii sa aiba de unde alege viitorii membri ai clubului lor. Iar in acest an avem in vedere alte noi proiecte de acest gen.
Sursa: www.ziarul21.ro
